Deși a absolvit Politehnica, a decis că vrea să lucreze într-un domeniu creativ și a ales publicitatea. După 10 ani, a virat din nou surprinzător – spre poezie. Atunci când iubita i-a sugerat că ar fi un gest de egoism să păstreze declarațiile scrise din dragoste de ea doar pentru ea, s-a născut Iv cel naiv, un tip fictiv.

De atunci și până acum, Iv a publicat 5 cărți de poezie și una de povestioare pentru copii, iar poeziile necuprinse pe hârtie le-a publicat digital pe ivcelnaiv.ro.

Dacă cine e în spatele lui Iv nu vom afla niciodată, în interviul de luna aceasta, aflăm puțin din povestea lui. Despre ce îl motivează să rămână în România sau care e cel mai mare vis al său.

Ciudatul lunii iunie este Iv cel naiv, cel care își sărbătorește ziua de naștere chiar de ziua copilului.

Ciudații sunt aceia care sfidează probabilitățile, șansa, soarta și își croiesc propriul drum pornind de la o idee, de la un vis, de la niște convingeri de nestrămutat.

Seria de interviuri Ciudații pune accentul pe acești oameni pentru a îi descoase și a afla: Ce anume îi motivează? De ce nu renunță? De ce nu emigrează? Ce anume le oferă satisfacție în ceea ce fac? Care e partea nevăzută a muncii lor? Ce înseamnă succesul pentru ei? Oare dacă ar fi să vorbesc cu suficienți „ciudați” aș ajunge la o aceeași rețetă a succesului lor? Ce am putea câștiga din poveștile lor?

Citește interviul lunii și inspiră-te pentru o viață trăită cu bine!

A.A.: Care e povestea ta? Care au fost momentele de turnură ale drumului tău de până acum? Momentele în care ai luat o decizie, în care ceva s-a schimbat în viața ta?

Iv: Le numim momente dar de fapt sunt niște perioade de timp în viețile noastre în care ne aflăm la intersecția unor drumuri. De obicei, în fața acestor alegeri, o căutăm pe cea bună, când, de fapt, cred că trebuie să o alegem pe cea cu care suntem împăcați. Aș spune că asta e schimbarea pe care o dorim.

Am terminat Universitatea Politehnică București cu o diplomă pe care scria „inginer în telecomunicații” dar am ales să fac ceva cu creativitatea mea și m-am îndreptat către publicitate.

Zece ani mai târziu, eram senior copywriter și am decis că aș vrea să devin scriitor, așa că am luat-o pe acest drum.

Sunt împăcat cu ambele decizii. Dar e atât de fascinant să privim în urmă și să ne imaginăm cum ar fi fost, dacă am fi ales o altă cale.

A.A.: Te consideri un om de succes? În ce constă pentru tine succesul?

Iv:

„Succesul este despre cât de mult îmi place de mine când mă uit în oglindă și prin oglindă în interiorul meu.”

Iubesc? Sunt un om liber? Îmi respect etica? Îmi place să mă joc? Am dubii? Sunt curios? Vreau să învăț? Cât încă mai răspund cu „da” la aceste întrebări, înseamnă că sunt un om de succes.

A.A.: Ce super-puteri ai? Sau ce calități? 

Iv: Am super-puterea de a pune în cuvinte 

Cea mai fericită ipostază a mea
Ilustrație marca Vali Petridean

o mare parte din ce îmi trece prin minte,

pot da oricând timpul înapoi

până într-o anume zi de joi,

pot salva de la dezastru 

zilele în care mă simt albastru

și pot transforma o coală albă de hârtie 

cât ai clipi, în poezie.

A.A.: Ce convingere te motivează? 

Iv:

„Sunt sigur că am ceva de spus care poate schimba dacă nu viețile, măcar zilele oamenilor, dacă nu zilele, măcar gândurile, dacă nu gândurile măcar zâmbetele lor.”

A.A.: Care e obiceiul care te-a adus azi aici? În punctul în care ești?

Iv: Sunt aici pentru că mi-am dorit să mă înțeleg, să mă cunosc. Fără să fiu în contact cu mecanismele mele interioare, fără să mă iubesc, aș fi fost altundeva, nu știu unde, dar sigur mai departe de mine.

A.A.: La ce ai renunțat ca să obții ce ai obținut?

Iv: A trebuit să mă îmbrățișez în loc să mă biciuiesc pentru greșeli, să îmi spun vorbe bune în loc de reproșuri, să mă înțeleg în loc să mă învinovățesc. 

A.A.: Care e lucrul pe care nu ai putea să îl faci niciodată ca să obții ce vrei?

Iv: Nu aș putea renunța la mine, la ceea ce consider a fi etic, la identitatea mea. 

Cel mai frumos dar pe care l-am primit

A.A.: Cu ce gând te trezești dimineața?

Iv: Sunt dimineți și dimineți, gânduri și gânduri, dar aproape mereu îmi place să mai zăbovesc puțin asupra viselor pe care mi le amintesc. Simt că e o legătură unică, prețioasă cu ceea ce există adânc îngropat în mine, sub munții de conștient.

A.A.: Cu ce gând adormi?

Iv: Îmi întind un hamac între tot ce am făcut în ziua care a trecut și tot ce vreau să fac în ziua care va veni și îmi las gândurile să se legene.

A.A.: Care e o experiență negativă fără de care nu ai fi cine ești?

Iv:

Iubesc să călătoresc

„Am făcut un drum lung și plin de ocoluri (unele neplauzibil de lungi) până să ajung să mă cunosc și să mă înțeleg, dar fără acest drum n-aș fi ajuns până la mine.”

Aș fi putut să-l fac să fie mai scurt? Poate. Dar la fel de posibil e și să nu fi ajuns niciodată.

A.A.: Ce i-ai spune unui Iv copil?

Iv: Hmmm… Depinde mult de vârstă. Chiar am un copil și e foarte diferit ce se întâmplă la 3 ani de ceea ce se întâmplă la 7, iar asta e foarte diferit de ce se întâmplă la 10. Mai departe încă nu știu, dar e ușor de bănuit că nu va fi la fel.

Copilului meu de azi, care are 10 ani, îi spun să creadă în el și să fie împăcat cu el însuși. Chiar azi am avut această discuție.

A.A.: O variantă a ta în vârstă ce ți-ar spune?

Iv: Că mai e timp pentru multe, iar eu i-aș răspunde că nu mi se pare chiar așa mult. Am avea o discuție lungă, care ar aluneca către ideea echilibrului. Până la urmă, mersul cu pași de furnică și alergatul sunt unul și același lucru.

Ce mă face fericit

A.A.: Ce-ți face ochii să sclipească? 

Iv : Sentimentul de libertate. Noile descoperiri. Șoaptele iubitei mele. Fiică-mea care ia punctaje maxime la examen. O pavlova. Perspectiva unei vacanțe în Asia. O carte bună. Eventual, una scrisă de mine 🙂

A.A.: Ce modele ai avut?

Iv: Întotdeauna m-am întrebat dacă lipsa unui model în viața mea a fost un plus sau un minus. E greu de zis, dar cred că această lipsă m-a împins spre a mă descoperi mai mult pe mine. 

A.A.: Ai fost sprijinit de-a lungul timpului? 

Iv: În general, părinții m-au ajutat. Dar pe drumul descoperirii scriitorului din mine, am primit puțin ajutor, de la puțină lume. Cred că sunt ceea ce s-ar putea numi un self-made writer.

A.A.: Ai fost contestat?

Iv:

„Deși ceea ce scriu este literatură, nu știu dacă există vreun critic literar care să aibă o recenzie pozitivă legată de ceea ce fac. Sau măcar una negativă dar constructivă, argumentată, care să mă ajute să devin mai bun. În rest, de la cititori n-am prea primit hate. Energia lor bună mă încarcă întotdeauna.”

A.A.: Ce îți spui când o dai în bară?

Iv: „Ia te uită, am dat-o în bară”. Apoi încerc să deschid ochii mai bine, să fiu mai prezent. 🙂

A.A.: Ce planuri ai referitoare la România? Ești acasă aici? 

Iv: Sensibil subiect. România e acasă doar pentru că aici m-am născut, aici e familia mea.

Mai degrabă aș putea zice că familia mea e acasă pentru mine.

Mi se pare că am primit și primesc puțin de la România, nemeritat de puțin ca om, jignitor de puțin ca scriitor.

Esența mea se măsoară în pagini

E o relație dezechilibrată în care mi s-a cerut mereu să dau și să tot dau iar ceea ce primesc în schimb e sub limita decenței.

Mai mult, de curând, abuzurile țării asupra mea m-au făcut să ies în stradă. Încă mai rămân aici pentru că am o familie pe care o iubesc, nu pentru că am o țară pe care o iubesc. E trist că spun asta dar simt că e o țară care îmi pune piedici în loc să mă ajute.

A.A.: Ce îți oferă satisfacție în ceea ce faci?

Iv: Cred că scrisul în sine mă bucură într-un fel foarte interior. Tot procesul se întâmplă în mine. E o satisfacție foarte intimă. Apoi sunt relațiile de iubire care sunt atât de importante încât mă definesc. Dar și dulceața de trandafiri a mamei.

„Sunt multe tipuri de satisfacții, dar gustul cel mai bun este probabil acela de a fi în acord cu etica mea.”

A.A.: Care e partea nevăzută a ceea ce faci?

Iv: În spatele fiecărui rând bun scris se află câte o emoție autentică și intensă. Nu cred că poți scrie ceva impresionant dacă nu trăiești (fie și doar pe dinăuntru) intens, amplu.

A.A.: Care e visul tău cel mai mare? 

Iv: Să am succes internațional și să reușesc în acest fel să mă pot întreține exclusiv din scris. Îmi place mult să scriu și asta aș vrea să fac toată viața. 

A.A.: Ce planuri de viitor ai? Ce mai pui la cale? Unde te mai pot găsi oamenii în perioada următoare? 

Iv: Tocmai am terminat de scris primul roman, lucrez la următorul. Pe lângă proză am câteva proiecte de poezie și chiar și unul foarte frumos și serios, de muzică.

Lucrez la o schimbare de look a site-ului ivcelnaiv.ro.

Cei care vor să-mi propună ceva sau doar să mă salute, mă găsesc pe instagram, facebook sau pe ivcelnaiv@gmail.com.

Bucurie să fie!

Lasă un răspuns